Încă de la prima șarjă (15 iulie 1968), combinatul siderurgic gălățean a reprezentat atât un reper emblematic al industriei românești, cât și o parte din sufletul economic și social al județului Galați.
Așa cum am arătat și în articolele anterioare, puține întreprinderi au influențat destinul unui oraș așa cum a făcut-o combinatul din Galați, evoluția economică și a volumului populației județului aflându-se în strânsă legătură cu destinul siderurgiei gălățene.
De câțiva ani, platforma siderurgică gălățeană traversează cea mai complicată perioadă din existența sa.
După aproape doi ani de incertitudini, întreruperi de producție, restructurare financiară și căutarea unui investitor de către consorțiul de administratori concordatari, semnarea unor contracte de tolling (adică prelucrarea materiilor prime puse la dispoziție de partenerul de afaceri) oferă prima licărire de speranță privind reluarea activității industriale, chiar dacă într-o formă limitată.
Anul 2024 a început sub semnul unei piețe europene a oțelului aflate în declin.
Cererea s-a redus, iar producătorii europeni au fost afectați simultan de trei factori majori: costurile ridicate ale energiei, concurența importurilor din afara Uniunii Europene și scăderea investițiilor în construcții și industrie.
Pentru LIBERTY GALAȚI, aceste evoluții negative au însemnat diminuarea comenzilor și reducerea gradului de utilizare a instalațiilor.
Problemele financiare ale grupului GFG ALLIANCE, proprietarul combinatului siderurgic gălățean, au amplificat dificultățile de finanțare a fluxului de producție. În acest context, furnizorii au devenit tot mai prudenți, iar accesul la capitalul de lucru s-a redus considerabil.
De precizat faptul că, în anul 2018, grupul GFG ALLIANCE (controlat de miliardarul indiano-britanic GUPTA Sanjeev) a cumpărat patru combinate siderurgice din Europa, în România, Italia, Cehia și Skopje, Macedonia de Nord, finanțarea acestor tranzacții fiind asigurată de compania britanică GREENSILL CAPITAL (controlată de omul de afaceri australian Lex GREENSILL).
Lex GREENSILL, fostul finanțist aflat în centrul unuia dintre cele mai răsunătoare scandaluri financiare din ultimii ani, a fost declarat în luna iunie 2026 ca fiind inapt să administreze societăți comerciale și a primit o interdicție de nouă ani de a conduce companii în Marea Britanie, ca urmare a colapsului din 2021 al GREENSILL CAPITAL de finanțare a lanțurilor de aprovizionare (evaluată la 1,6 miliarde de lire sterline).
În prezent, la nivelul LIBERTY GALAȚI se află în derulare procedura de concordat preventiv, producția fiind oprită în totalitate încă din vara anului 2025, pe fondul dificultăților financiare menționate, iar licitațiile organizate de consorțiul de administratori concordatari (EURO INSOL și CITR) nu au reușit să stabilească un nou proprietar.
În același timp, angajații nu și-au mai primit salariile de mai multe luni, după încetarea plaților din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel că reluarea, chiar și parțială, a activității reprezintă una dintre puținele vești încurajatoare pentru cei aproximativ 2.500 de salariați ai combinatului.
În contextul consolidării industriei de apărare europene (inclusiv cea navală unde pot fi utilizate produse siderurgice gălățene de înaltă calitate recunoscute în plan internațional), al dezvoltării infrastructurii (un exemplu fiind întâlnirea la nivel înalt de la Ankara al statelor NATO prin care s-a solicitat extinderea rețelei de transport militar de combustibili petrolieri din Germania până în Turcia, unde țeava sudată gălățeană poate fi valorificată superior), precum și oportunitatea creată de viitoarele eforturi de reconstrucție a Ucrainei, se întrevede o viitoare strategie economico-financiară prin care unitatea siderurgică gălățeană poate fi inclusă în abordările integrate ale acestor oportunități strategice.
Până la valorificarea acestor oportunități strategice, combinatul siderurgic are nevoie de investitor capabil să asigure capitalul necesar repornirii instalațiilor și modernizării tehnologice, iar eșecul acestor demersuri poate determina prelungirea perioadei de inactivitate cu consecința inevitabilă a pierderii unei părți importante din forța de muncă specializată.
Deși autoritățile române consideră combinatul un obiectiv strategic pentru economie și securitatea industrială a țării, comportamentul acestora manifestat până în prezent nu reflectă asumarea curajoasă a acestor deziderate prin adoptarea de decizii strategice și implicarea financiară necesară salvării.
Sperăm doar să nu fie prea târziu până când se vor materializa demersurile de preluare de către statul român a unității siderurgice gălățene, ce au fost inițiate în luna martie 2026 prin prima citire a proiectului de ordonanță privind instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale (și care până în prezent a primit punct de vedere favorabil din partea Consiliului Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative, respectiv aviz pozitiv din partea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului)
Deși nu nominalizează direct combinatul siderurgic gălățean, contextul în care a fost elaborat acest proiect de ordonanță a făcut ca acestă unitate industrială să fie percepută drept unul dintre principalii beneficiari potențiali ai intervenției statului român pentru menținerea funcționării acestui operator economic cu rol esențial în dezvoltarea economiei naționale și întărirea rolului României în lanțurile industriale europene, în concordanță cu obiectivele de politică industrială promovate la nivelul Uniunii Europene.
Astfel de instrumente de politică industrială ce permit intervenția directă a statului în situații în care operatori economici cu rol strategic se confruntă cu dificultăți economico-financiare ce pot afecta funcționarea unor sectoare economice esențiale, au mai fost aprobate de către Comisia Europeană, exemplificativ fiind recapitalizarea de către statul german a companiei aeriene LUFTHANSA cu suma 6 miliarde euro în anul 2020.
Totodată, crearea acestui mecanism ar permite protejarea locurilor de muncă din domeniile de interes strategic, prin reglementarea mecanismelor de preluare temporară sau definitivă a capacităților strategice și asigurarea plății drepturilor salariale ale personalului.
Statul român (prin intermediul ANAF, Exim Banca Românească, Primăria Galați și Administrația Bazinală de Apă Prut–Bârlad) are de recuperat de la LIBERTY GALAȚI SA creanțe în valoare totală de aproximativ 2,24 miliarde de lei, reprezentând aproape două treimi din totalul datoriilor combinatului. Această situație oferă statului român o poziție determinantă în ceea ce privește decizia de preluare, restructurare, valorificare a activelor sau identificare a unui nou investitor strategic.
Deocamdată, statul român ezită în asumarea acestui rol de preluare a obiectivului strategic, iar la întâlnirea de miercuri, 23 iulie 2026, de la Palatul Victoria, între o delegație a LIBERTY Galați (conducerea companiei, administratorii concordatari și liderii Sindicatului Reprezentativ Siderurgistul AMG) și Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la LIBERTY GALAȚI (coordonat de vicepremierul Marian Neacșu), Guvernul a refuzat plata altor salarii restante, invocând legislația actuală ce nu permite extinderea posibilității de utilizare a Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Totodată, în loc să-și asume rolul de finanțator strategic (așa cum a procedat Germania în cazul LUFTHANSA) Guvernul României a manifestat o atitudine ezitantă anunțând doar că lucrează la o strategie de negociere directă cu investitorii strategici care și-au exprimat deja interesul pentru a deveni proprietari ai combinatului siderurgic, fără reluarea unor licitații ulterioare.
Articol publicat la data de 25 iulie 2026
Autor: Andrei Gălățeanu
About The Author
